”locul vostru e la casa copilului!”

Mă plimbam pe malul Begăi, aveam atâtea să-mi spun și atâtea să-Ți spun. Mi-am lăsat telefoanele acasă, mi-am luat bluza și am plecat; am găsit un părculeț în zona unde stau, e fascinant și hilar în același timp. 🙂

Pe când am ajuns, mi-am ridicat capul spre Tine și admiram norii, admiram florile, fluturii și libelulele care traversau apa; apoi, dintr-o dată urechile mele au fost scurtcircuitate de următoarea ”locul vostru e la casa copilului!”

M-am uitat să văd; cine e acela care știe locul cuiva? L-am văzut, era un domn care pescuia, când dintr-o dată au apărut câțiva prunci rromi care aruncau cu pietricele în apă și se amuzau de reacția apei și de nervii pesarilor. Tipic uman, nimic neobișnuit de ambele tabere.

Cu afirmația lui, a arătat că locul ”copiilor răi” este la casa copilului, dar poate n-ar fi atât de grav dacă ar păstra pentru el ceea ce crede, dar a infectat mintea copiilor rromi și a  celorlalți cu locul unde ar trebui să stea copiii răi.

 El era pe malul celălalt, iar eu m-am așezat pe scări și mă uitam la el, îl vedeam plin de bucurie și plin de sine față de doamnele care erau pe bancă, ca și cum ar emana ”le-am spus eu”

Fără să vreau, am intrat într-un gând foarte cunoscut, am început să analizez; de ce crede acel domn că în casa copilului sunt copii răi?

Într-adevăr,  unii copii din casele de copii sunt mai răi decât majoritatea, dar a stat cineva să înțeleagă de ce? Câți dintre dumneavostră știți ce inuman li se dezvoltă creierul unor astfel de copii din lipsă de atașament? Sau, cum toate afirmațiile negative lucrează un comportament deviant? Ori, cum abuzurile netratate creează un abuzator?

Cu ce au greșit miile de copii care au avut un destin nefast? Le-o spun de fiecare dată copiilor mei de la Centru ”nimeni nu este aici de bine ce i-a fost acasă, așa că învățați să vă respectați și să vă acceptați, altă opțiune nu aveți”

O spun tare și clar, din casa copilului au ieșit adevărate caractere, Oameni care și-au acceptat destinul și traumele, și care stau cu capul sus, pentru că din ”anormalii” creionați de unii, au luptat să demonstreze ”normalul”, dar ei au realizat ”extraordinarul”

Pe lângă toate astea, m-am gândit la imaginea pe care o vor purta acei copii rromi despre copiii de la casa copilului. Sper să nu fi luat în serios ce-a spus domnul la nervi.

Ființa umană este prin excelență o ființă empirică, care asimilează mediul înconjurător prin experiențe.

Iar acei copii nu au făcut altceva decât să expermienteze, iar dacă nenea pescarul era un ”domn” și ”Om” ar fi suferit paguba unui pește și ar fi apreciat acei copii și i-ar fi respectat, ar fi așteptat ca ei să plece și și-ar fi continuat tihnit hobby-ul, unde acei copii rromi ar fi înțeles că nu fac bine și s-ar fi oprit.

Am fost trist să aud, dar m-am bucurat pentru copiii mei de la Centru și pentru cei din Periam, mă uitam la nori și la copaci și-I mulțumeam lui Dumnezeu că m-a găsit demn să schimb păreri greșite despre copiii de la casa copilului și despre copiii rromi.

Vă rog să nu picați obosiți din cauza binelui care vi se cere să-l faceți, pentru că la urmă veți strânge și recolta. Este imposibil ca într-o lume creată de un Creator bun, să nu răsplătească binele făcut.

Reabilitare-maluri-Canal-Bega.jpg

Poza nu este recentă, dar este în locul unde este părculețul 🙂

Publicat de CASISTUL

Am descoperit că scrisul mă vindecă și îmi dă sentimentul participării la actul creației, la creionarea caracterului meu, la asumare, la descoperirea lui Dumnezeu. Faptul că îmi asum să fiu vulnerabil, mă face puternic (nu vreau să fiu puternic pentru mine, mi-am demonstrat destule) și disponibil pentru cei care au nevoie să fie încurajați. În lupta mea cu visul de a deveni un om ordinar, am realizat extraordinarul. Cu ajutorul lui Dumnezeu am realizat multe lucruri mari în viață, din care am tras multe învățături, învățături pe care doresc să le împărtășesc cu tine. Poate vei trece și tu pe unde-am trecut eu, și, așa cum am fost păzit de pățaniile altora, poate vei fi păzit și tu. De când mă știu am fost înconjurat de mulți copii, cei mai mulți dintre ei nu-și cunosc, nu-și vor cunoaște sau nu doresc să-și cunoască vreodată părinții; o mare parte dintre ei au fost abandonați prin maternitățile din România, o mică parte au fost aruncați prin tomberoanele pentru gunoi, și, o și mai mare parte au fost lăsați de părinții lor după 1-3 ani de la naștere sau la adolescență. Sunt multe episoade din copilăria mea care sunt demne de uitare, sau cel puțin de iertat, dar am și o mulțime de amintiri care m-au identificat și care continuă să mă identifice cu frații mei mai mici din orfelinatele din România. Aproape 20 de ani am trăit prin orfelinatele din România, unde am experimentat ”mai multe grămezi” de experiențe. m fost plimbat prin 6 case de copii (unele dintre ele disciplinar); ultima dintre ele a fost cea din Timișoara. Am fost și sunt un visător, am visat și am luptat pentru visele mele, am conștientizat că nu am altă opțiune decât să lupt și să-mi cuceresc visele și fricile. Azi, din cauza lui Dumnezeu, sunt directorul casei de copii din Timișoara, ultima de la care am plecat. Mi-am asumat investirea în frățiorii mei (care uneori sunt cu toată ființa în nori) și îndrumarea lor. E cumplit să crești fără părinți, să nu ai un model pe care să-l copiezi și o familie față de care să ai sentimentul aparteneței și al identității. Mare, mi-e atât de greu să leg relații „normale” cu părinții mei. Sunt oameni faini, dar, dacă am un mare handicap de adaptare, este acela de a fi copil într-o familie, familia mea. Sunt independent de când mă știu, niciodată nu a existat cuvântul „nu pot”, dar am explorat și exploatat fiecare parte din mine, m-am șlefuit și am căutat și continui să mă educ, până acolo încât acum mă simt prea bine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: