Cafeaua cu Tine

Din orice moment al zilei, prefer dimineața; e partea din zi când îmi fac cafeaua, mă așez în fața casei, apoi Te invit să vii lângă mine. (oricum erai deja acolo)

În toată aglomerația universului, mă onorezi cu prezența Ta și Te așezi lângă mine.

Îți spun de toate, de la mulțumirea pentru dimineața în sine, până la toate problemele intime pe care le am.

Și așa nu am cui să le spun, ori cineva cu care să stau la cafea, și chiar dacă as avea cui să le spun ori cineva cu care să stau la cafea, niciun prieten nu-mi oferă atât confort în conversație ca Tine.

Îmi place de Tine, încep să devin dependent de timpul cu Tine, de liniștea și pacea care vin odată cu prezența Ta.

Simt cum îmi vibrează ființa, cum răsăritul parcă m-ar cuprinde și cum răcoarea dimineții e cel mai demn majordom.

Timpul se scurge fără să-mi dau seama, nici care dintre noi doi nu vorbim nimic, și totuși, ne spunem atâtea. Ne înțelegem doar din prezență.

Te simt, dar nu Te văd, ești atât de aproape de mine iar dorul după Tine mă face să-mi doresc să scap de lumea asta, să fiu cu Tine.

„Un dor infinit e în inima Mea după tine, dragul Meu, dar nu acum!” e un glas care-mi inundă duhul.

Îmi plec capul și accept voia Ta, e tot ce mă disciplinez  să împlinesc, zi de zi.

Să ai o zi frumoasă, Doamne!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s